Romanta autumnala
de George Toparceanu
Ploaia trista si banala,
Ploaia obsedanta,
Ploaia
Care pastiseaza clima de pe Alpi
Si Himalaia,
Ploaia cade verticala din cerescul alabmic
Si sfideaza pacienta trecatorilor:
Pic-pic...
Cu vedenii de umbrele ce se-nchid
Si se deschid,
Resemnat primesti in fata proiectile de lichid.
Cind si cind, pe palarie
Simti un ropot de cascada, --
Cinta stresinile toate...
Iar in jurul tau, pe strada,
E-o obsesie galanta de picioare si frou-frou,
De dantele,
De jupoane,
Si ciorapi de la "Bon-Goût"...
*
De trei zile
Firmamentul desfasoara peste noi
O imensa zdreanta uda cu largi pete de noroi.
Pe mizeria terestra a foburgului umil
De trei zile cerul varsa lacrami mari
De crocodil...
Ploua!
Ploua ca-n Parisul lui Verlaine...
Din loc in loc
Te insulta modestia unor ghete fara toc.
Mai departe,
Cind coboara din cupeul ei grabita,
Pina sus zaresti dessous-ul unei doamne
Din elita, --
Iar pe strada animata ca la cinematograf
Ploaia zugraveste-n aer sirme lungi de telegraf.
(Ion Minulescu)
Romanta autumnala
Aceasta pagina a fost accesata de 2957 ori.
