Rapsodii de vara
de George Toparceanu
I
Cine-ar putea sa spuna
Cati secoli au trecut
De-o luna,
De cand nu te-am vazut?...
Salcamii plini de floare
Se uita lung spre sat,
si-n soare
Frunzisul leganat
Le-atarna ca o barba...
Acolo mi-am gasit
in iarba
Refugiul favorit.
Acolo, ca-ntr-un templu,
De-atatea dimineti
Contemplu
O tufa de scaieti.
Pe cand departe-n zare,
Mirat ca un copil,
Rasare
Un astru inutil...
II
Iubito, fara tine
incepe-o noua zi...
Dar cine
Le poate socoti?
Ca zilele-n restriste
Se-nalta si apun
Ca niste
Baloane de sapun...
Cu mainile sub tampla
Cum stau asa culcat,
Se-ntampla
Un fenomen ciudat:
Privirea mea distrata
Prin negre ramuristi
Mi-arata
Doi ochi adanci si tristi
si-n orice strop de roua
Vad doua brate, mici
Ca doua
Picioare de furnici.
Dar daca o lacusta,
Din verdele talaz,
Robusta
imi sare pe obraz, -
Din ochii mei dispare
Mirajul interpus,
Pe care
L-am zugravit mai sus,
si-n ochii mei deodata,
Ca-n alte dimineti,
S-arata
O tufa de scaieti...
III
Acum natura-ncepe
Cu tainicul ei glas
Din stepe
Sa cante-ncet pe nas.
Prin ierburile crude,
Sub cerul fara fund,
S-aude
Un bazait profund
si pana la amiaza
Pamantul incropit
Vibreaza
Adanc si linistit.
Sunt gaze si ganganii
Ce sar si fac mereu
Matanii
Cand trec prin dreptul meu,
si-mpreunandu-si zborul,
in ierburi isi ascund
Amorul
Multiplu si fecund.
IV
si-n vremea asta, oare,
Cand eu visez mereu
La soare -
Ce face dorul meu?
Iubirea mea nebuna,
De-abia trezita-n zori,
Aduna
Manunchiuri mari de flori.
Se-ntreaba - ce sa faca?
si far-a pregeta,
Ea pleaca
intins, la casa ta.
si nici nu bagi de seama
Cum pasu-i furisat
Cu teama
S-apropie de pat,
Ci doar treasari deodata
si parca-ti pare rau.
Mirata,
Te uiti in jurul tau...
Iar ea-ntr-un suflet vine
Cu parul desfacut
La mine,
Sa-mi spuie ce-a facut...
Asa, spre zarea larga,
Pe zi de-atatea ori
Alearga
Pe drumuri lungi de flori.
V
Tarziu, cand peste lanuri
Coboara spre campii
Noianuri
De umbre argintii;
Cand luminosul crainic,
Luceafarul stingher
si tainic
S-aprinde iar pe cer
si cu lumina noua
Sclipeste ca un strop
De roua
Pe varful unui plop,
Iubirea mea fugara
De-abia s-a linistit,
si-afara,
Ca un copul trudit,
Pe-un maldar de sulfine,
Cu cel din urma gand
La tine,
Adoarme suspinand.
Rapsodii de vara
Aceasta pagina a fost accesata de 3047 ori.
